joi, 4 septembrie 2014

2014 pe Transfagarasan


       Cred ca de mai bine de jumatate de an tot zic ca imi pare rau de blog ca s-a asternut praful pe aici precum imi propun sa mai si scriu despre locurile frumoase pe unde am mai ajuns. Asadar cum acum o saptamana am fost din nou pe Transfagarasan si am fost si foarte incantati de experienta am zis ca e musai sa o povestesc aici.


        Pana la inceputul lui 2013 cum am locuit in Sibiu am fost de nenumarate ori pana la Balea si nu a trecut nici o vara fara sa mergem pana sus. Ba chiar daca aveam musafiri, trebuia sa ii ducem si pe ei acolo. Insa de cand ne-am mutat in Cluj Transfagarasanul nu mai e asa accesibil desi stiu persoane care au plecat din Cluj dimineata, au facut tot traseul Cartisoara - Vidraru si s-au intors pana noaptea inapoi in Cluj.
      Noi de ceva vreme ne-am gandit ca vara cand mergem la ai mei acasa in judetul Valcea am putea evita Valea Oltului mergand la dus pe Transalpina si la intors pe Transfagarasan. Numai ca problemele de anul asta pe Transalpina ne-au facut sa mergem pe Valea Oltului si totusi sa ne intoarcem pe Transfagarasan.
      La dus am profitat si ne-am oprit prima data la Alba-Iulia. Apoi prin zona Calimanesti-Caciulata si ultima data la Ramnicu Valcea in Parcul Zavoi.  Pe weekend am stat la Dragasani si luni dupa ora pranzului am plecat spre Vidraru. Am ajuns la Curtea de Arges ne-am facut cateva cumparaturi si apoi am mers mai departe. Ne-am oprit sa urcam la Cetatea Poenari. Nu mi-am propus sa numar scarile insa m-am gandit ca se vor urca repede si ca nu va fi asa de greu. Dupa ce am crezut ca s-a dus o mare parte a traseului am ajuns in dreptul unei borne si am realizat ca facusem abia doua treimi din drum. Pana la urma nu a fost chiar asa rau si am ajuns destul de repede la cetate. Cert este ca erau foarte multi parinti cu copii mici de cativa anisori care urcau acolo asa ca nu aveti de ce sa va descurajati...Desi sus nu mai sunt decat niste ruine tot traseul merita pentru privelistea de la final. Ne-am uitat si noi in toate directiile posibile de sus si apoi am coborat la masina. Dupa ce am mancat la restaurantul de la baza cetatii am plecat spre Vidraru. Aici vroiam sa urcam sus la Omul de tinichea insa cum nu mai eram asa curajosi nu am mai urcat. Ne-am plimbat ceva timp pe baraj si am mers in zona pontonului de unde se puteau face plimbari cu vaporasul insa ultima cursa plecase de ceva vreme. Next time!
      Deja incepuse sa se lase rece, seara se apropia si ne-am indreptat spre locul unde ne-am rezervat cazarea. Dupa mai bine de jumatate de ora merse in jurul lacului Vidraru am ajuns la Hotel Siesta.
      Hotelul Siesta este situat la 14 kilometri de Balea lac si dispune de camere in hotel precum si de casute. Nu sunt decat trei casute insa una ne-o rezervasem noi. Pretul unei casute este egal cu al unei camere de hotel dar cu siguranta merita sa incercati experienta unei casute. Acestea sunt puse pe marginea raului, au si o mica iesire cu masa si bancute deasupra raului iar receptionerul ne-a spus ca ne putem trage si masina pe zona pietruita de langa casuta. Desi fusese un weekend calduros, cand am ajuns noi era destul de rece si incepuse si o ploaie marunta dar deasa. Numai bine a fost cand am aflat ca aceste casute dispun si de incalzire chiar daca era doar sfaristul lui august. Asa ca imediat ce am intrat am pornit caldura si ne-am bucurat ca ne putem incalzi dupa ce ne udase putin ploaia. Sunt convinsa ca persoanele mai  pretentioase ar fi gasit si puncte minus aici insa pentru noi a fost o experienta foarte placuta chiar daca internetul nu ajungea pana la noi, a fost mai relaxant sa ne deconectam o seara de la tot ce inseamna tehnologie.

















     Asadar pentru cei care vor cazare pe Transfagarasan recomand cu caldura acest hotel. Pretul unei casute si a unei camere de hotel este de 120 lei/noapte insa cazarea in aceasta zona sare cu mult de acest pret. Un plus este dat si de faptul ca dupa o noapte linistita in mijlocul naturii a doua zi te afli la doar 14 kilometri de Balea lac. Cazarea noastra nu a inclus micul dejun insa dimineata am fost in restaurantul lor si am putut manca o omleta si o cafea chiar daca nu alesesem cazare cu mic dejun inclus. Apoi ne-am strans bagajele si am pornit la drum oprindu-ne in toate locurile de belvedere pana sus.

   
      A fost o zi nu foarte aglomerata si ne-am  putut bucura in liniste de frumusetile naturii. Temperatura a scazut pe masura ce tot urcam culminand la Balea unde am indurat un frig si un vant care te lua pe sus. A fost cel mai frig de cand tot mergem noi la Balea si asta ne-a facut sa nu poposim la fel de mult cum am poposit pe acolo alta data. Dupa ce am trecut in judetul Sibiu si am inceput sa coboram spre Balea Cascada a inceput sa se incalzeasca din nou. Ne-am oprit si la Balea Cascada ne-am mai plimbat putin apoi am mers spre ultima oprire inainte de a lua drumul inapoi spre Cluj - Muzeul Badea Cartan din Cartisoara. Povestea lui Badea Cartan  nu v-o spun, daca vreti sa o aflati trebuie sa va opriti si acolo, biletul de intrare costa doar 4 lei iar domnul de acolo povesteste frumos. Cam asta a fost de zis in legatura cu weekendul nostru prelungit si cu cazarea noastra pe Transfagarasan. Ceea ce e amuzant e ca daca am fost de atatea ori pe acest frumos drum, mi-am pierdut toate pozele la un moment dat iar pozele pe care le-am facut  sunt singurele care le am acum...


 

3 comentarii:

  1. Splendide fotografiile tale, Ramona! Si scrisul, de asemenea!
    Mi-a facut placere sa citesc despre unul din locurile mele preferate din tara, caci asemenea tie, si eu am urcat de cateva ori, cand s-a ivit ocazia, pe Transfagarasan si de fiecare data mi-am dorit sa ma intorc.
    Prima fotografie mi-am pus-o pe desktop, ca sa-mi mai potolesc dorul, caci de doi ani n-am mai trecut pe acolo...

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc Raluca pentru mesaj. Ma incurajezi sa ma apuc sa scriu din nou despre locurile pe unde mai ajungem. Ma bucur ca ai revazut si tu Sibiul, orasul nostru drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte faine pozele. Acest traseu ma va fascina intotdeauna. Nu stiu daca te poti plictisi de el :D Macar avem si noi un lucru cu care ne putem mandri.

    RăspundețiȘtergere