Despre Grecia, cu dor

     Fara sa vreau, am gasit astazi in casa ghidul Top 10 Atena si m-am apucat sa il rasfoiesc la doua saptamani distanta dupa ce ne-am intors de acolo. Uitasem ca il am, asa ca nu l-am rasfoit inainte de a pleca dar parca a fost placut sa il gasesc si acum, sa rememorez ceea ce am vazut noi in cele 2 zile cat am stat in Atena. Nu o sa scriu neaparat un jurnal de calatorie cronologic, ci o sa scriu despre motivele pentru care ne place noua Grecia si ce am facut in ultima vacanta de 7 zile pe taramuri elene.

     Ne-am indragostit de Grecia acum 2 ani cand am fost pentru prima data, 9 zile in Thassos. Ne-a atras cadrul natural, verdeata, linistea, apa curata si plajele cu nisip care nu erau prea aglomerate. Am stiut ca ne vom intoarce inca de pe atunci insa anul trecut ne-am decalat suficient de mult concediul de vara pana am ajuns sa mergem in city-break la Viena in toamna. Anul asta a revenit din nou Greciei si vrem sa credem ca si in anii urmatori ne vom reintoarce, la cate insule are de oferit  aceasta tara. Nu planificam indelung concediile, insa O. dedica suficient timp cu o luna inainte pentru a cauta cazare si bilete de avion in cazul in care alegem acest mijloc de transport. Nu suntem fanii all inclusive-ului deocamdata si nici nu ne luam vacante prin agentie. Ne place sa avem libertate de miscare, asa ca cele mai multe concedii ale noastre sunt active insa in ultimul timp incercam sa ne si odihnim cateva zile la plaja. Pa principiul asta am fost si anul asta cand ne-am rezervat 3 nopti de cazare in Atena pentru a vizita orasul si 4 nopti pe insula Aegina, la doar o ora de Atena cu ferryboat-ul.

     Biletele de avion le-am gasit din Bucuresti, chiar daca locuim in Cluj-Napoca deoarece ne-a fost la indemana sa ne vizitam parintii care locuiesc in sud, inainte si dupa Grecia si avem prieteni buni care ne-au ajutat cu transferul la aeroport. Cazarea a fost minunata, eu desi uneori nici nu vizualizez camerele unde ne vom caza inainte de plecare, ajung sa le cred cea mai buna alegere pentru noi cand ajung acolo. Nu suntem pretentiosi (anul trecut am testat varainta airbnb cu proprietarii in casa/hostel in Bratislava), insa preferam camerele cu asternuturi curate si pe cat de mult posibil cu baie privata. Stim ca nu gasim nicaieri confortul de acasa si ca suntem acolo pentru a avea parte de cat mai multe experiente inafara camerei de hotel/airbnb pe care o alegem.    

     Am ajuns in Atena intr-o seara sufocant de calda  de la inceputul lui iulie, luand metroul de la aeroport pana la statia de metrou Syntagma unde aveam sa schimbam pentru a mai merge inca trei statii pana la cazare. Ne-am impacientat putin cu inca 2 cupluri de romani daca vom mai prinde celalalt metrou fiind aproape de miezul noptii  si am alergat  toti  cu trollerele dupa noi sa schimbam magistrala. A fost amuzant si am prins la fix ultimul metrou care sa ne duca cat mai aproape de cazare. O calatorie aeroport - oras costa 10 euro de persoana si metroul circula de la 05.30 pana la miezul noptii. Cat am stat la in Atena ne-am facut abonamente de calatorie, au costat 9 euro de persoana pentru 5 zile. 

    Am ajuns la cazare, un frumos apartament de o camera mobilat Ikea, si desi as fi plecat la miezul noptii sa explorez orasul, am zis ca mai bine ar fi sa dormim si sa iesim la prima ora a diminetii.  Ne-am inceput plimbarea din cartierul Omonia, o zona stridenta si degradanta care nu exceleaza prin frumusete, plina de comercianti si oamenii strazii insa daca o parcugi la pas si treci cu vederea toate aceste lucruri vei descoperi piete pitoresti de peste, carne, condimente si legume/fructe de sezon. De aici ne-am continuat plimbarea catre Monastiraki, o zona vesela cu taverne traditonale la baza Acropolelor. 

     Dupa masa  de pranz, ne-am intors in camera si dupa-amiaza ne-am reluat plimbarea incepand cu Gradinile Nationale, un frumos parc de langa Parlament, unde in 1839 au fost plantati peste 15.000 de plante si arbori exotici importanti din toata lumea. De aici am mers catre stadionul Kallimarmaro si apoi prin cartierul Kolonaki catre colina Likavittos.  Kolonaki e zona buna a Atenei si ceea ce m-a impresionat pe mine cel mai mult aici e multitudinea de plante exotice si pomi ornamentali verzi pe care cei ce locuiesc la bloc ii ingrijesc in spatiul comun. Totul este atat de verde si de abundent incat chiar ma gandesc cum reusesc oamenii sa pastreze totul verde la asemenea temperaturi vara.

    Seara, am urcat pe colina Likavittos  cu funicularul de la Aristipou, si ne-am bucurat alaturi de cateva sute de persoane de apusul peste intregul oras.

     A doua zi ne-am propus sa vedem Acropolele la prima ora a diminetii. Biletul costa 20 euro/persoana insa la nici o ora de la deschidere dealul se umple de turisti si cozile de la punctele de intrare se intind pe kilometri. Pentru noi a fost cel mai aglomerat obiectiv vizitat, chiar daca am reusit sa ne bucuram de mai putina lume decat intra atunci cand noi eram pe punctul de plecare. Caldura si-a spus cuvantul asa ca ne-am intors la cazare si pana la ora 19 nu am mai iesit din camera. Seara, ne-am indreptat din nou catre Piata Sytagma, unde am vazut schimbul de garda la Parlament. Soldatii (evzone) sunt imbracati in costume traditionale, cu fuste scurte si pantofi cu pampoane. Cele doua zile in Atena le-am incheiat seara la o taverna in Monastiraki cu muzica live, gyros la farfurie si o musaca traditionala, nu inainte de a trece pe la Le Greche, o gelaterie cu inghetata delicoasa recomandata de Andreea de la Taste Bazaar.

Atena vazuta de la Acropole

    Dupa cele 3 nopti petrecute in Atena, ne-am facut bagajele si am mers in Portul Pireus sa luam ferryboat-ul catre insula Aegina. Aegina este o insula pitoreasca, neinclusa inca in circuite turistice, nu foarte mare, unde multi locuitori din Atena aleg sa isi petreaca weekendul. Noi am ales sa stam in Agia Marina, o statiune linistita  unde ajung 2 ferryboat-uri de persoane pe zi, si unde Nikos Kazantzakis, autorul romanului "Zorbas Grecul" si-a construit o casa unde s si locuit in anumite perioade de timp. Doua zile jumatate le-am petrecut la plaja, bucurandu-ne in drumul nostru de tufe de suculente in mediul lor natural si de vegetatia mediteraneana ce o strabateam pana la plaja (lamai, rodii, smochini, bougainvillea, palmieri). Apa marii a fost perfecta, am inchiriat 2 sezonguri si o umbreluta cu 6 euro/zi si ne-am relaxat alaturi de un frappe si o carte la plaja. De cum am ajuns in statiune ne-a placut tare mult o taverna care era la 5 minute de cazare, si am revenit sa mancam in fiecare zi aici chiar daca alte dati alternam tavernele. Oamenii au devenit rapid prietenii nostri, ne-au salutat la plaja si ne-au asteptat in fiecare seara, mancarea a fost proaspata, bine gatita si foarte gustoasa. La final au venit sa imi multumeasca pentru pozele care le-am postat pe instagram.  

         In ultima zi am inchiriat masina (40 euro/zi) si am plecat sa vedem Egina, orasul principal al insulei, manastirea Agios Nectaris, una dintre cele mai mari manastiri din Balcani  precum si Perdika, cel mai pitoresc si traditional sat de pe insula de unde se merge pe Insula Moni.

     Insula Moni este o insula nelocuita si verde, acoperita de paduri de pini unde caprioarele si paunii traiesc in libertate si pe care turistii le pot observa indeaproape. Apa are o culoare minunata iar zona este perfecta pentru scufundari. Peisajele iti taie respiratia si animalele se plimba nestingherite  printre turisti. 

 La intoarcere de pe insula Moni, ne-am asezat la o taverna frumoasa din Perdika unde am servit un pranz traditional grecesc. Ne-am facut de ceva timp un obicei ca la final de sejur sa alegem un loc special unde sa mergem sa luam masa, astfel ca aceasta experienta sa ne ramana o amintire placuta de final de concediu.

                

 Catre seara am mers sa cumparam suveniruri si datorita faptului ca Aegina este principalul furnizor de fisitic al Greciei, am cumparat suficient fistic pentru toata familia. Fisticul se cultiva pe coasta vestica, intre Egina si Perdika, unde veti avea ocazia sa vedeti livezi imense de arbori de fistic.

  

             In ziua plecarii, am facut bagajele si ne-am dus in port sa asteptam ferryboat-ul de 12.05 catre portul Pireus si ne-am bucurat de ultimul fresh de portocale baut pe insula. Apoi am ajuns in port am baut o cafea si am luat autobuzul X96 catre aeroport. Calatoria dureaza aproximativ 65 de minute si pretul este de 6 euro/persoana. Per total a fost o vacanta reusita si insula Aegina ne-a placut mai mult decat Thassos. Daca aveti intrebari pentru mine, va raspund cu drag :)

     

    

2015 - top 10 amintiri de suflet

 Se pare ca la o scurta analiza anul 2015 a fost unul bun si linistit. Poate ca nu a fost la superlativ, dar comparat cu cativa dinaintea lui ne-a adus mai multe oportunitati, momente frumoase si locuri ce ne-au intrat la inima. Desi nu suntem amatori de sporturi de iarna, din aprilie am inceput sa ne bucuram de weekenduri cu prietenii si familia. Asadar, din 2015 nu ne raman ca amintire doar locurile frumoase pe care le-am vazut, ci si oamenii dragi cu care am fost alaturi acolo. Am avut si momente in doi sau cand ne-am dorit cateva zile doar pentru noi doi, nu zic nu...Per total a fost un an echilibrat. Nu e un moment mai frumos ca altul, toate au fost importante pentru noi asa ca o sa le abordez in ordine cronologica.

1. De Paste la Costesti si Ploiesti - pentru ca ni se face dor de casa si de locurile unde am copilarit. In judetul Dambovita a copilarit sotul meu, acolo a mers in cele mai multe vacante, acolo sunt cele mai pretioase amintiri de cand era mic si de care isi aduce aminte cu drag. Acolo ne-am dat intalnire cu primavara lui 2015, am vazut primii pomi infloriti, primele lalele si i-am avut pe toti aproape (parinti, unchi, matusi, verisoare si nepoate). Si pentru ca tanjim sa mergem undeva la curte in timpul liber dar ajungem de maxim 2 ori pe an. Iar orezul cu lapte are acelasi gust autentic ca in copilarie, leusteanul e mai verde si mai aromat cand ti-l iei din gradina sa il duci acasa, mancarea e mai gustoasa decat orice mancare moderna comandata intr-un restaurant de top.
2. Ultimul weekend din mai - cand am primit la Cluj in vizita  un cuplu de prieteni din Ploiesti si am profitat sa le mai aratam cateva obiective din orasul in care locuim. Am fost in Gradina Botanica, am vizitat serele si ne-am uitat dupa toate orhideele crescute pe scoarta copacilor de acolo, ne-am urcat in Turnul de apa si am vazut o panorama asupra Clujului, am mers si in Muzeul Etnografic Romulus Vuia dupa liniste si natura. Am urcat deasupra cartierului Grigorescu, am mancat cirese si ne-am bucurat de verdele crud de mai si de panorama asupra partii de vest a orasului. A doua zi, pe 1 iunie, m-am bucurat de vizita matusii mele la Cluj si am petrecut 3 ore intre fete - cu ea si verisoara mea la primbare prin Parcul Central, dupa care ne-am retras la un capuccino cu frisca la o terasa in Piata Muzeului.
3. Weekendul 13-14 iunie in Modova si Bucovina (weekend aniversar 1 an de la nunta), un weekend linistit presarat la tot pasul cu trandafiri, muscate bujori si iasomnie. Pentru ca la un moment dat Octav a ales sa petreaca singur  cateva zile in aceasta zona pitoreasca si autentica  a Romaniei si pentru ca vroia demult sa ma duca si pe mine sa vad locurile traditionale din Moldova si Bucovina. Am vizitat cateva manastiri importante, Cetatea Neamtului si Humulestiul lui Creanga si ne-am bucurat de o masa aniversara frumoasa in Gura Humorului.
4. Primul weekend din iulie in Apuseni, pentru ca ne doream demult ca parintii lui Octav sa vina la noi la Cluj si de dinainte sa vina am hotarat sa lasam caldura si forfota din oras in detrimentul unui weekend la munte. A fost un weekend relaxant presarat pe alocuri cu trasee antrenante si la final privelisti pe masura. Parintii ne-au tinut ritmul, am trecut pe la Belis-Fantanele si apoi am ajuns la Ghetarul  Scarisoara, Groapa Ruginoasa, cascada Varciorog. Am urcat cu telescaunul la Vartop iar la intoarcere am bifat pestera Poarta lui Ionele si Salina Turda. Am ajuns si in Rosia Montana, insa  nu ne-am incadrat sa intram in mina, dar am compensat cu o plimbare cu hidrobicicleta pe lacul Taul Brazilor - un lac extrem de fotogenic, plin de pesti colorati. Pensiunea unde am stat ne-a oferit liniste si peisaje frumoase atat de specifice Muntilor Apuseni. Nu am putea uita nici apusul de pe Varful Bihor (cel mai inalt varf din Carpatii Occidentali) si dorinta pusa atunci, de a ajunge inca o data acolo pe jos.
   
5. Prima parte a concediului de vara in Slovenia cu orasul Maribor si capitala Ljubljana. Nu stiu daca mai are rost sa zic, dar mi-a placut atat de mult Slovenia, poate mai mult decat Croatia. Asta poate si pentru ca  am vazut-o in tranzit ( cu o noapte de cazare) si inca nu am vazut Austria vara. Sate frumoase, munti si dealuri verzi, pajisti parca tunse la linie, garduri vii, copaci plantati  de parca ar fi fost pusi cu liniarul. Mariborul - fosta capitala culturala 2012, un oras linistit ce seamana cu Sibiul nostru iar Ljubjana - o capitala cocheta, plina de personalitate si de terase in zona pietoanala, care mai de care mai frumoase, plus raul Ljubljanica pentru plimbari de recreere ne-au placut foarte mult. Oamenii ni s-au parut cei mai ospitalieri din cati am intalnit, mancarea foarte buna si portiile  foarte mari.
6. Croatia - concediul nostru de vara. Nu mai intru in detalii organizatorice, insa am facut un top 3 al nostru cu locuri de neratat in Peninsula Istria ce ne-au placut cel mai mult. Primul loc este ocupat de orasul Rovinj, un orasel cu iz italian ce ofera cele mai frumoase apusuri din Peninsula Istria, unde am facut o plimbare cu vaporul in larg pentru a vedea apusul si delfinii. Apoi ne-a placut foarte mult rezervatia amenajata Cap Kamenjak cu locuri de luat masa, ferma, bar etc dar si cu cele mai ascunse plaje salbatice superbe. Si nu in ultimul rand panorama marii Adriatice de deasupra orasului Opatija care te lasa fara cuvinte.
   
7. Mijloc de august la Dragasani. Nici nu am ajuns bine din Croatia ca a doua zil a prima ora am si plecat la Dragasani la parintii mei unde au venit si parintii lui Octavian. A fost frumos sa ii avem pe toti laolalta, ne-am bucurat de zilele relaxante petrecute la curte si de fructele de sezon - pere si struguri -  si ne-am reincarcat bateriile.Chiar citeam de curand despre niste excursii organizate in zona orasului meu natal si mi-a placut sa vad asocierea intre zona Dragasaniului si Toscana, orasul fiind intitulat Toscana de Oltenia. 
8. Cu avionul la Bari sau Bine te-am gasit Italia! - octombrie 2015. A fost cea mai frumoasa vacanta a noastra, de fapt un city break in regiunea Puglia cu 3 nopti de cazare. Desi se spune ca sudul Italiei e mizerabil si infractionalitatea este mare, noua ne-a placut atat de mult incat ne-am intoarce cu primul avion.  Si cum zborul spre  Bari e una din cele mai ieftine curse Wizz Air si nu dureaza cu mult peste o ora, nu va zicem decat: mergeti, mergeti! Alberobello, Matera, Polignano a Mare  si Monopoli sunt destinatii de vis (pe acestea le-am vazut noi si voi scrie in curand despre ele). In plus, noi ne dorim sa vedem Ostuni (supranumit orasul alb), Lecce, Brindisi si Taranto, asa ca si o saptamana e insuficenta sa le vezi pe toate. 
   
9. Maramures de final de toamna - noiembrie, de data asta cu parintii mei. Mai fusesem in 2013 o zi  pana in Baia Mare insa ne doream sa descoperim autenticitatea Maramuresului istoric. A fost frumos si prin prisma celor vizitate ( Satu-Mare, Cimitirul Vesel de la Sapanta, Manastirea Sapanta, Memorialul victimelor comunismului de la Sighet si Manastirea Barsana) dar si datorita gazdelor noastre care ne-au facut sa ne integram in atmosfera tipica maramureseana si ne-au pus cele mai bune bucate pe masa. Ne-a placut tare mult si Maramuresul, abia asteptam sa ne reintoarcem inca o data vara.
10. Targul de Craciun de la Sibiu din decembrie, pentru ca de la an la an il simtim tot mai magic si mai incarcat cu atmosfera de targ de  poveste. Si dupa ce le-am vazut pe cele din Viena si Budapesta, admitem ca cel de la Sibiu este cel mai frumos din Romania si se apropie cu pasi repezi de cele din afara tarii. Pentru noi Sibiul ne este apropiat deoarece este orasul in care am locuit si in care avem  o parte destul de mare a familiei, astfel ca timpul petrecut aici devine  insuficient la cati oameni avem de vazut si cate locuri de revazut. Si pentru ca targul de Craciun de la Sibiu readuce bucuriile de decembrie si spiritul sarbatorilor in sufletul si casa noastra!
    

     In 2016 ne dorim sa fim sanatosi noi si familiile noastre, sa fie pace in tara si in lume iar anul care   tocmai a inceput sa ne surprinda intr-un mod placut. Sa aveti un an minunat si voi!

Primele impresii despre vacanta noastra in Croatia

    La Croatia trageam cu ochiul inca din verile trecute cand ascultam impresiile mamei lui Octavian care tocmai ce se intorsese dintr-un circuit pe coasta Dalmata si Istria ori cand apareau albume intregi pe facebook la prieteni si cunostinte. Asa ca inca din toamna trecuta se stia clar ca anul asta vom merge la mare in Croatia, mai exact in Istria.

Rezervarea cazarii

   Anul acesta ne-am facut concediul de vara cu un cuplu de prieteni din Cluj asa ca inca de la inceput am cautat un apartament cu doua camere.Primele tentative anul trecut le-am avut pe booking insa am ajuns la un site cu apartamente din Medulin si am putut lua legatura cu proprietara pentru a rezerva cazarea. Astfel am inchiriat un apartament cu living si doua camere cu pat matrimonial precum si o baie comuna. Din camere se iesea afara intr-o zona amenajata cu o masa si 4 scaune plus umbreluta potrivite pentru luarea micului dejun insa cum aproape toate diminetile au fost ploiase/cu nori nici nu am luat in calcul aceasta varianta. Am avut si piscina pe care nu am testat-o deloc datorita apei reci. Pe cazare am platit 100 euro/noapte pt tot apartamentul (am stat 7 nopti), iar in februarie 2015 am platit un avans de 50 euro/cuplu pentru rezervare. Aerul conditionat si internetul au fost incluse in pret desi intre timp au crescut tarifele la cazare in perioada aleasa de noi iar aerul conditionat trebuia platit separat de cazare. Per total cazarea a fost destul de ok desi camerele au fost putin cam mici.

Transportul

   Pentru transport am folosit masina persoanala si atat la dus cat si la intors am facut drumul din doua bucati cu cazare peste noapte.La dus am mers prin Slovenia (Budapesta - Maribor - Ljubljana - Umag) asa ca prima noapte de cazare intermediara a fost in zona Maribor - Pohorje (40 euro/cuplu), loc in care ne-am indragostit de Slovenia si am vazut cat de primitori sunt slovenii dar despre toate astea voi vorbi intr-un articol viitor. Pana atunci ma gandesc ca e musai sa ne intoarcem candva in Slovenia sa o vizitam mai pe-ndelete.

   La intoarcere am venit din Croatia direct in Ungaria prin Zagreb asa ca ne-am oprit sa dormim pe malul lacului Balaton in Siofok. Cum am ajuns seara tarziu am iesit sa mancam un gulas adevarat unguresc pe zona lor pietonala si apoi ne-am retras la pensiune de unde a doua zi am plecat spre casa imediat dupa micul dejun.

   Pentru Ungaria ne-am luat vigneta din Cluj-Napoca (47 lei ) iar pentru Slovenia vigneta am cumparat-o din prima benzinarie dupa intrare si a costat 15 euro pentru 7 zile. In Croatia nu se plateste vigneta insa toate autostrazile croatilor se platesc in functie de numarul de kilometri parcursi. La intrare pe autostrada iei un tichet de la Cestarina iar la iesire stai la coada si platesti pentru portiunea din autostrada cat ai mers. Nu e deloc ieftin sa mergi pe autostrada prin Croatia, noi am platit aproximativ 50 euro in cele 7 zile cat am tranzitat Istria si am vizitat cateva orasele la distante de maxim 80 de kilometri fata de locul unde eram cazati. Parcarile ni s-au parut destul de rezonabile ca pret, orientativ o ora era cam 5 kuna ( noi am aproximat pe tot parcursul concediului  1 kuna  = 0.6 lei) iar la o plaja unde am mers cu masina am platit 30 kuna pentru toata ziua. Toate costurile cu transportul Cluj-Napoca - Medulin (aici ma refer la benzina +vignete+taxeautostrada+parcari)  au ajuns la 160 euro/cuplu ceea ce ni s-a parut foarte rezonabil avand in vedere cei 2700 kilometri parcursi.

Mancarea

   Avand in vedere ocupatia venetiana, in Croatia se mananca multe sortimente de paste si pizza. Cea mai buna pizza am mancat-o si noi la Pizzeria Da Sergio in Rovinj, o pizzeria - afacere de familie premiata de tripadvisor pentru acest preparat. Eu am ales o pizza cu mozarella, ton, rosii cherry, spanac si anchois - cea mai buna pizza pe care am mancat-o pana in prezent. Ca in orice statiune de la malul marii, fructele de mare sunt foarte cautate. Anul asta am testat calamari la gratar cu garnitura, salata cu fructe de mare si risotto cu creveti dar nici un preparat nu mi-a placut in mod deosebit asa ca pe viitor voi sta departe de fructele de mare. Ca un preparat traditional recomandam cevapcici - ceva gen micii nostri nu foarte condimentati si cu un puternic gust de gratar ce se servesc cu o pasta de ardei gen zacusca noastra si cu garnitura. Si sa nu uit de burek - o placinta cu carne sau cu branza dupa caz, rotunda ce se taie felii si se poate lua si la plaja. Noi am mancat zilnic si daca o gaseam si calda o savuram cu si mai multa placere (o felie de burek destul de mare costa 15 kuna si in multe zile am preferat-o la micul dejun). Croatii au si o bere traditionala - Ozujsko, ape minerale si plate nu foarte diversificate precum si  apa plata cu fructe Jana pe care am descoperit-o la plecare cand am cumparat-o suvenir pentru cineva din Romania cu acest nume. Si sa nu uitam de Somersby Cider varianta cu pere pe care o asteptam sa apara si in Romania. Inghetata, desi s-ar zice ca ar fi inghetata italiana, nu mi s-a parut extraordinara desi nu sunt eu prea fan inghetata.Cea mai buna inghetata care a fost peste cele mancate prin statiuni am savurat-o la B052 in Rovinj - o inghetata de afine . In rest am mai testat o inghetata de lavanda si in ultima seara un desert minuscul cu lavanda proaspata.

Plajele

   Se stie dintotdeauna ca Croatia este o destinatie cu plaje cu pietre. Desi exista si cateva plaje cu nisip, acestea se pot numara pe degete sau sunt foarte greu de gasit. Noi am ales destinatia din Croatia inca de cand ne-am planificat vacanta ca destinatie cu plaja de nisip in apropiere. Oraselul Medulin este o destinatie turistica populara in Croatia iar Bijeca Beach - plaja cu nisip ce se intinde pe 1 kilometru de-a lungul coastei reprezinta o alegere foarte buna mai ales pentru parintii cu copii. Intrarea in apa este lina iar cei mici pot face castele de nisip. Noua ne-a lasat impresia de plaja artificial amenajata si desi ai posibilitatea sa mergi mult in larg la un moment dat ajungi intr-o zona demarcata de unde incep pietrele.Totodata plaja este amenajata cu sezlonguri si umbrelute insa preturile nu sunt deloc mici. Auzisem povestea ca in Croatia un sezlong cu umbreluta te costa undeva la 10 lei/ zi insa acest pret a fost departe de noi aici. Am platit 60 kuna/ persoana (aproximativ 70 ron/zi pentru 2 sezlonguri si o umbrela) si ne-am vazut nevoiti sa ne petrecem toata ziua la plaja. Noroc ca nu a fost o zi arzatoare si am rezistat bine sub umbrela. In plus, ceea ce am observat in Croatia la plaja a fost ca lumea vine la plaja undeva in jurul orei 10 iar noi am mers de la 8.30 si dupa ce ne-am ales sezlongurile ne-am dat seama ca suntem primii veniti la plaja. 

   O alta plaja care noua ne-a placut foarte mult si ne-a facut sa lasam Bijeca in detrmientul ei este Scuza Beach, o plaja situata in Pomer la 6 kilometri de Medulin. Cu o vedere frumoasa asupra golfului, Scuza Beach este o plaja cu pietre si reprezinta o destinatie buna pentru inotatorii de toate varstele cat si pentru cei ce practica sporturile nautice. La fel ca si Bijeca Beach este o plaja amenajata cu sezlonguri si umbrelute, cu parcare gratuita si un mic bar pe plaja precum si cu posibilitati de inchiriere hidrobiciclete si un mini aquapark pentru copii in apa.

   Insa cele mai frumoase plaje le-am vazut in rezervatia  Cap Kamenjak - cel mai sudic punct al peninsulei Istria.Acesul in rezervatie se face prin plata unei taxe de acces (35 kuna/masina) si desi poti petrece o zi intreaga fara grji aici vizitand rezervatia cei mai multi merg pentru plajele salbatice. Toate sunt neamenajate, stancoase si cu pietre insa apa marii capata cele mai frumoase nuante posibile de la verde smarald la albastru clar. Peste tot papucii de apa sunt indispensabili. 

Plimbari prin Istria

   Peninsula Istria cuprinde cateva orasele medievale pitoresti ce conserva arhitectura izbitor de asemanatoare cu ahitectura oraselor din Italia. Aici putem vorbi de Pula, oras infratit cu Verona ce detine  o  impresionanta arena romana, de Rovinj - orasul cu cele mai multe obiective turistice din peninsula ce ofera cele mai frumoase apusuri de soare sau de Opatija - orasul cosmoplit de la intrare in peninsula denumit si Monte Carlo de Croatia. Viticultura si cultivarea maslinilor sunt parte din traditia Istriei iar livezile de maslini pe terenuri rosiatice se intind de-a lungul drumurilor de legatura dintre orasele Istriei. Cei mai pretentiosi totodata, pot face excursii din Istria catre Venetia (Italia) sau pot trage o fuga la Plitvice. Cum am vazut noi Pula, Porec,Rovinj sau rezervatia Cap Kamenjak, vom povesti in articolele viitoare!

 

Prin Moldova si Bucovina

    Destinatia a fost aleasa cu greu dupa mai multe seri cu prietenii : ba vroiam sa mergem la Baile Felix, ba Sibiu sau chiar Brasov. Baietii vroiau sa joace si tenis, ceea ce ne incurca planurile, asadar locatia ar fi fost decisa de ei. Multe discutii de genul "mai lasati si voi tenisul macar in weekendul in care iesim" si-au avut pana la urma efectul dorit. Octavian a venit cu propunerea sa mergem in zona Targu-Neamt : multe obiective intr-un perimetru restrans chiar daca destinatia propusa de el nu era foarte aproape de Cluj. Intr-un final ne-am rezervat cazare aproape de Manasitrea Agapia la o pensiune ce dispunea si de facilitati precum foisoare si gratar in curte si ne-am propus sa ne luam liber fiecare de la munca vinerea sa fie un weekend mai lung.

   Vineri se dorea a fi o zi importanta cu drumul destul de lung, cazarea si ne propusesem sa si iesim sa vedem putin zona seara. Am plecat dimineata din Cluj-Napoca iar prima oprire a fost la Bistrita sa ne bem cafeaua. Urma sa ne mai oprim la Vatra Dornei pentru masa de pranz si eu eram nerabdatoare sa vad orasul dupa mai bine de 20 de ani de cand fusesem acolo intr-o frumoasa vacanta. Bineinteles ne-am mai oprit in Pasul Tihuta pentru o gura de aer proaspata dar si pentru a admira peisajul si a ne bucura ca e vara si nu iarna sa ramanem impotmoliti in acest pas asa cum auzim la meteo ades.

   La Vatra Dornei, am oprit pentru masa undeva aproape de strada lor pietonala. Apoi am pornit putin la pas prin oras. Eram curioasa sa vad daca mai imi amintesc bine ca gara se afla aproape de raul Bistrita si incet incet am ajuns si in parc unde imi aminteam vag ca este un foisor si acolo am vazut, prin ochii copilului de cativa anisori, multe veverite.

     De la Vatra Dornei am pornit spre Targu Neamt folosind drumul de legatura  Brosteni - Poiana Largului - drum pitoresc si cam salbatic cu raul Bistrita cand in stanga cand in dreapta, sate rare si sosea pietruita sau decopertata pe alocuri. Va recomandam sa mergeti  folosind ruta Vatra Dornei - Gura Humorului - Falticeni - Targu Neamt daca nu doriti sa pierdeti mult timp pe acest traseu, soseaua se prezinta foarte bine iar drumul curge mult mai repede. 

    Cu Bistrita in dreapta, ne faceau cu ochiul o multime de poduri peste rau asa ca ne-am propus ca la primul care ne sare in ochi din timp sa ne oprim si noi. Zis si facut, am gasit un podet mai lat si mai sigur, ne-am dat jos din masina si am pierdut minim jumatate de ora, facand poze pe pod si plimbandu-ne pana dincolo de el unde ne-am oprit intr-o frumoasa poienita cu flori si fragi.

    Apoi ne-am continuat drumul si pana la Targu Neamt am mai oprit o singura data pentru apa. Seara ne-am cazat, am facut cateva cumparaturi si am luat masa intr-un foisor din curte cu mancare comandata de la pensiune. 

  Sambata a fost o zi frumoasa si linistita de pelerinaj la manastirile din zona: Agapia, Varatec, Sihla, Secu, Sihastria si Manastirea Neamt precum si mormantul Veronicai Micle si casa memoriala Alexandru Vlahuta.

     

       Daca Manastirea Agapia este una dintre cele mai mari manastiri de maici din Romania, extrem de ingrjita si plina de flori ( muscate in sezonul de vara) construita intre anii 1641 - 1643 si unica prin frescele pictate de Nicolae Grigorescu intre anii 1858 - 1861, manastirea Varatec, situata la poalele muntilor, adaposteste cea mai mare comunitate de maici din Romania. Veronica Micle s-a retras la Varatec dupa moartea lui Mihai Eminescu si apoi a fost inmormantata si ea aici la umbra unui brad.

      Schitul Sihla, accesibil doar pe drum forestier pana in varful muntelui, pe drumul ce leaga satul Agapia de Manastirile Sihastria si Secu primeste din ce in ce mai multi pelerini dupa ce, in trecut, preotii de aici nu vedeau oameni ajungand la schit doar de doua sarbatori : in 24 iunie Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si 6 iunie Schimbarea la Fata. De la Schitul Sihla se urca la Pestera Sfintei Cuvioase Teodora, locul in care aceasta a trait in post si rugaciune, hranita la inceput de pasari care ii aduceau in cioc paine, apoi de frati trimisi de egumenul manastirii Sihla. Moastele Sfintei Teodora se gasesc in prezent la Manastirea Pacerska din Kiew. 

      Manastirea Sihastria este manastire de calugari cu hramul Nasterii Maicii Domnului pe soseaua ce duce spre Pipirig, respectand arhitectura stilului modovenesc.

      Manastirea Secu din comuna Pipirig, a fost construita in anul 1602 cu sprijinul lui Nestor Ureche, tatal cunoscutului cronicar Grigore Ureche.

        Manastirea Neamt, cel mai mare si mai vechi asezamant monahal din Modova, supranumit si  "Ierusalimul ortodoxiei romane", cu primul ctitor fiind Petru Musat, domn al Modovei intre 1375 - 1391 si al doilea ctitor Stefan cel Mare, actuala biserica fiind zidita de acesta din urma intre anii 1495 -1497. La Manastirea Neamt gasim icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, icoana ce dateaza din anul 665, iar muzeul manastirii adaposteste tezaurul manastirii ce cuprinde obiecte de cult din aur si argint ce au fost daruite de voievozii Modovei inclusiv coroana lui Stefan cel Mare.

     Pentru noi, frumusetea acestor lacasuri de cult a fost sporita de multitudinea de flori de iunie intalnite la fiecare pas : iasomnie, bujori si muscate. Recomand un circuit in luna iunie!

      Ziua de duminica a fost ziua drumului de intors spre casa nu inainte de a trece prin Humulestiul lui Ion Creanga unde am vazut casa memoriala a acestuia precum si Parcul Tematic "Ion Creanga". Aici ne-am intalnit cu indragitele persoanje ale acestui mare scriitor : matusa Marioara ne astepta cu matura inca de la intrare, Smarandita era cuminte cu coditele ei impletite iar la Mos Chiorpec ne-am odihnit pe pridvor. Nu mai zic, curtea era plina de copii iar povestile imprimate fiecare intr-o mica carticica cu un pret de 2 lei se vindeau ca painea calda la intrare.

       De la Humulesti ne-am oprit la cetatea Neamtului,  cetate ce a fost construita la sfarsitul secolului al XIV - lea, fortificata la sfarsitul secolului al XV - lea de Stefan cel Mare si distrusa in anul 1718 din ordinul Mihai Racovita. Cetatea a fost reabilitata in zilele noastre si redata spre vizitare in 2009 avand 21 de incaperi : sala armelor, sala de provizii, inchisoarea etc.

        La coborarea de la cetate, fiind ora pranzului ne gandeam daca sa mancam la baza cetatii (erau niste restaurante tare dragute) sau sa mergem pana in urmatoarea localitate. Intr-un final am ales sa mergem si dupa ce am trecut de Falticeni am ajuns in Gura Humorului. De aici era tare aproape Voronetul deci era de neratat. Ne-am oprit in centru si cu ajutorul telefonului am cautat pe tripadvisor o locatie pentru masa noastra de pranz. Ca o binemeritata sugestie, intr-o zi tare frumoasa pentru noi ( 1 an de la nunta - nunta de hartie) am gasit o locatie extrem de frumoasa pentru a lua masa. Ciorba radauteana servita cu smantana facuta in casa, borsul de sfecla rosie, pulpele dezosate cu sos de hribi si mamaliguta si balmosul servit cu o cana de lapte acru tot de casa, ne-au facut din masa de pranz o masa aniversara de neuitat. Locatia este Pensiunea Casa Humor, o pensiune de 4 stele cu acces la spa si zona de luat masa in aer liber, cu balansoare. Mai ca ne-ar place sa mergem o data iarna acolo mai ales daca am beneficia si de accesul la spa.

       Dupa masa, ultimul obiectiv din acest frumos weekend a fost Manastirea Voronet, una dintre cele mai valoroase ctitori ale lui Stefan cel Mare, ridicata in anul 1488 in numai 3 luni si 3 saptamani.Manastirea este inclusa in patrimoniul mondial UNESCO si cunoscuta in toata lumea pentru albastrul de Voronet.

      Cu Voronetul am incheiat un weekend tare frumos in Moldova si Bucovina si recomandam tuturor cele care vor sa mearga in Modova, zona Targu Neamt pentru atat de multe obiective turistice intr-un perimetru relativ mic. Sigur va veti bucura sa mergeti fie la Humulesti fie la manastirile din aceasta zona!

Cum a fost de Paste 2015?

       Desi a trecut aproape o luna de la Paste, m-am decis sa scriu cum am petrecut anul asta Pastele. Asta si pentru ca inainte de Paste ne reaminteam ce am facut in ultimii 5 ani si nu ne-a iesit socoteala cu un an. Pur si simplu nu ne-am mai amintit nimic, poze nu am gasit asa ca nici o sansa.  

        Anul asta am ales sa mergem de Paste la Ploiesti acasa la Octavian si de acolo in ziua de Paste la Costesti Deal la tara, locul unde a copilarit sotul meu si unde acum locuiesc matusa si sotul ei. Am plecat sambata seara tarziu din Cluj dupa ce toata saptamana ne-am batut capul cum sa facem sa fie mai bine : sa ne oprim sambata noaptea pentru slujba de Inviere la Sibiu si sa plecam dimineata reducand astfel drumul aproape la jumatate sau sa mergem direct si sa ne oprim acolo unde ne prinde ora 12 noaptea si sa luam lumina. Pana la urma am ramas la a doua varianta insa la 12 noaptea ne aflam in Subway-ul din giratoriul de la iesire din Sibiu spre Brasov, alaturi de alti oameni calatori si ei in noaptea de Inviere carora li se facuse foame. Drumul per total a fost ataaat de liber, cum rar ti-e dat sa vezi. Pur si simplu treceau minute bune pana mai aparea o noua masina pe sens cu tine sau chiar in sens invers. Pe la 3 dimineata am ajuns si noi in Ploiesti dupa aproximativ 400 kilometri parcursi. Ne-am pus la somn si la 9 dimineata eram din nou in picioare.

    

   Cand ne-am trezit, printre telefoanele binevenite de Paste, am plecat la tara in judetul Dambovita. Erau 25 de grade asa ca se prefigura o zi frumoasa din punct de vedere meteorologic. Am ajuns intr-o ora jumatate, si ne-am intalnit si cu ceilalti veniti din Bucuresti. A fost o zi relaxanta si am stat toata ziua afara profitand de soare. Primavara autentica, cu lalele inflorite si gradina plina de papadii. Pacat ca copacii erau destul de intarziati si nu erau infloriti deloc. Doar o magnolie inflorise, dar era un alt soi decat magnoliile care le stim cu toti. Intr-un final ne-am hotarat sa ramanem si noaptea acolo si ne-am intors a doua zi dupa ora pranzului in Ploiesti. La fel ca si prima zi, a doua zi de Paste a fost o zi calduroasa putin parca nesperat pentru inceput de aprilie.

       Seara ne-am intalnit cu prietenii din Ploiesti la unul dintre ei la curte, nu ii mai vazusem de la nunta si am stat de povesti pana la lasarea serii.  

        

           A doua zi am luat drumul Clujului si ne-am oprit la Sibiu pentru o noua masa traditionala de Paste. Seara am ajuns in Cluj si desi au fost 3 zile pline cu multi kilometri parcursi la mijloc, timpul frumos ne-a facut sa ne incarcam bateriile si sa nu ne intoarcem asa obositi in Cluj asa cum ne intorceam alta data.

    

Targurile de Craciun Viena - Budapesta

      Ne-am intors de 3 zile dintr-un tur in care am vazut Targurile de Craciun de la Viena si Budapesta si desi niciodata nu imi gasesc timp sa scriu despre ceea ce am mai vizitat, acum simt ca trebuie sa o fac cat imi mai sunt in minte toate inca proaspete.

      Octavian, sotul meu,  imi zice de cativa ani sa mergem la un targ de Craciun dar posibil sa nu imi fi dorit niciodata asa de mult incat sa ne facem planuri sa mergem. Anul asta prin septembrie povesteam cu niste prieteni care aveau si ei o idee in a vizita Targul de Craciun  de la Viena si inevitabil am inceput sa planuim impreuna. Intial isi mai anuntasera dorinta si cateva prietene de-ale lor, in final am ajuns sa mergem doar noi patru. In prima seara am aflat de o pensiune,   Pensiunea Lucinel care ofera cazare exclusiv romanilor dornici de a vizita Viena. Am luat legatura imediat si am rezervat 2 camere duble pentru care am platit si un mic avans. Apoi ne-am intalnit de inca doua ori in Bistro Viena, un bistro cu specific vienez sa stabilim detaliile calatoriei.

      Am plecat in 27 noiembrie dimineata, am facut doua opriri ( prima in ultima benzinarie de dinainte de Vama Bors si urmatoarea la Ikea in Budapesta) si dupa 8 ore eram intampinati la pensiune cu chec si suc de portocale. Cazarea aleasa a fost una deosebita, si desi nu mi-am propus neaparat sa ii fac reclama o recomand oricui isi doreste sa viziteze Viena. De fapt exista un lant de pensiuni, noi am prins rezervare intr-o pensiune de 4 stele de la marginea Vienei ( 59 euro/ noapte cu mic dejun inclus) si am folosit masina in fiecare zi din cele 3 zile cat am vizitat Viena. Am primit harti cu obiectivele turistice si ponturi bune pentru restaurante cu preturi decente si o parcare centrala in care ne-am parcat masina in fiecare zi.

     Desi ne-am propus sa vizitam destul de multe, am ajuns sa ne axam pe targurile de Craciun pentru care venisem. In prima seama am gustat din atmosfera vieneza intr-un mic targ aproape din piata Karlsplatz. A doua zi dupa ce ne-am plimbat prin zona pietonala ne-am indreptat catre targul din piata primariei Rathausplatz  . Au mai urmat destul de aproape Satul de Craciun din Maria Theresian Platz, ne-am reintors si la targul de langa Catedrala Sfantul Stefan iar in ultima seara am luat metroul  (2.2 euro/calatoria ) pana la Parcul de distractii Prater.  

     Viena e impunatoare si cocheta insa pe perioada targurilor de Craciun devine magica. Atatea vitrine bine impodobite nu am vazut niciodata... Targurile de Craciun au o traditie de peste 700 de ani, si te impresioneaza cu fiecare pas ce il faci . Cel mai mare targ este cel organizat in piata primariei Rathausplatz si strange peste 100 de casute. Globulete de toate formele, marimile si culorile unele chiar infrumusetate hand-made pot depasi orice pret prognozat inainte sa ajungi la targ. Asa ca idee, un globulet mic si ieftin poate costa 8 euro, iar unul mare, frumos ornat poate ajunge si la 60 de euro/bucata. Ceea ce presupune buget de globulete, daca vrei sa te intorci macar cu unul amintire. In rest tot felul de ornamente dragute, ciocolata care iti face cu ochiul, suporti de lumanare sau turta dulce la tot pasul. In plus targurile nu se bazeaza foarte mult pe mancare insa poti incerca un strudel cu mere peste care poti opta sa ti se puna sos de vanilie, castane coapte, cartofi taiati feli si copti in acelasi stil ca si castanele sau binecunoscutii carnati preluati de la nemti. In plus e musai sa incerci o cana de vin fiert (5.5 euro), pe care o primesti in cana de sticla si pentru care platesti si cana la inceput drept garantie pentru situatiile in care vrei sa iei cana acasa drept suvenir. Noi am baut vin fiert la Prater si ne-am intors cu cana acasa. In plus canile sunt personalizate cu imagini sau denumirea locului unde se afla targul si sunt care mai de care mai dragute. La capitolul locuri de iesit la masa, in prima seara am ajuns intr-o pizzerie italiana unde am platit aproximativ 9 euro pentru o pizza , a doua zi am fost la un restaurant recomandat de cei de la pensiune iar in ultima zi inainte de plecare am avut parte de o experienta reusita in incinta mallului SCS Shopping City Sud, unul dintre cele mai mari malluri din Europa la SteakHouse. Desi a burnitat mai tot timpul, am ajuns sa fiu fericita intr-un final ca nu a plouat tare si ca nu a fost frig.

       Targul de Craciun de la Budapesta a venit ca o optiune de a nu mai vedea Palatul Schonbrunn si de a ne opri sa mancam si sa vizitam si centru Budapestei pentru cateva ore. Asa ca duminica am luat la picior targul care mi-a placut  mai mult ca cele de la Viena. Casutele aveau produse diverse si multe in plus fata de cele vazute la Viena, iar in mijlocul targului gaseai o zona de mancare care pur si simplu iti lua ochii. Ungurii au o bucatarie atat de interesanta incat nu poti trece nepasator pe langa mancarea lor la ceaune. Preturile erau extrem de piperate, un carnat in chifla cu ceapa si mustar costa aproximativ 30 de lei iar pentru o portie de varza cu carne sau de sarmalute trebuind sa platesti cam 40 de lei in banii nostri. 

      Dupa cele doua targuri vazute in weekendul trecut m-am simtit ca si cum mi-am primit deja cadoul de Craciun pe anul asta . Cu toate ca sper ca stie mosul ca am fost cuminte tot anul si imi mai poate aduce ceva  in plus.

       Mai multe poze de la Targul de Craciun de la Viena poti vedea aici iar de la Targul de Craciun de la Budapesta aici. In plus daca iti planifici ca mai ai timp sa ajungi anul asta la targuri, te astept cu intrebari in cazul in care ai nelamuriri.